16 iul.
Conf. dr. Dr. Alexandru Ulici, medic primar ortopedie pediatrică, explică, într-un interviu acordat www.rosanamedical.ro, de ce este nevoie ca ecografia de șold a nou-născuților să fie efectuată cât mai devreme și să fie realizată de un medic ortoped pediatru.
– În ce măsură afectează displazia de șold evoluția și creșterea unui copil?
”În primul rând, displazia de șold este o afecțiune evolutivă. Ea poate evolua în ambele sensuri, atât în sensul vindecării, cât și în sensul agravării. Acest lucru depinde doar de diagnosticul precoce și de tratamentul corect aplicat cât de devreme este posbil. Displazia de șold este de fapt o întârziere în dezvoltarea șoldului. Din anumite motive, în viața intrauterină, capul femural nu stă cum trebuie la locul și ca urmare nu creează presiunea necesara dezvoltarii normale a acetabulului (locul în care sta în mod normal capul femural). Ca urmare, dacă nu se întâmplă ceva repede, această cavitate acetabulară nu se va mai forma absolut deloc și se ajunge la luxația congenitală de șold, care are niște urmări dintre cele mai neplăcute în timp, pentru că este excepțional de rar să reușești la vârstă mare să tratezi o astfel de afecțiune, dacă ea a fost neglijată la vârstă mică. Există centre în SUA, care au făcut studii multicentrice (chiar și România a raportat cazuri pentru aceste studii) și s-a ajuns la concluzia că aproximativ 40% dintre copiii tratați la vârsta de peste un an și jumătate pentru luxație congenitală de șold au avut ca rezultat final un eșec. Eșecul nu înseamnă neapărat reluxarea șoldului. Un mers șchiopătat sau o inegalitate reziduală de membre tot eșec înseamnă. Nu de puține ori, în cazul luxațiilor congenitale de șold depistate și tratate târziu, la terminarea procesului de crestere este necesară protezarea șoldului afectat.
– Și ce înseamnă acest lucru?
”Înseamna că pentru noi este foarte important ca diagnosticul de displazie de șold să se pună foarte devreme”.
– Cât de repede?
”Cât de repede se poate, după naștere. Doar că aici apare prima problemă. Pentru că, de multe ori, de această displazie de șold nu se ocupă doar medicul ortoped pediatru, așa cum ar trebui. Se ocupă și alte specialitați medicale: de ex. medici radiologi care fac ecografie de șold, medici neonatologi, pediatri sau alte specialitați medicale care nu au experiența necesară pentru a pune diagnosticul pozitiv de displazie sau luxație congenitală de șold. Ecografia de șold, mai ales cea făcută după metoda Graf este imaginată să fie făcută în special de către medicul ortoped pediatru care poate interpreta holistic imaginea statică și dinamică indiferent de vârsta pacientului, dar pentru că medicii din celelalte specialităti nu au această pregatire complexă se ”recomandă” eronat să se facă ecografie între săptămțnile 4 și 6 de viață. Dar, atenție! Remodelarea și formarea acetabulului despre care vorbeam la început este maximă în primele 6 săptămâni de viață. Ceea ce înseamnă că dacă tu faci ecografia și depistarea după 6 săptămâni, pierzi exact momentul maxim de refacere, când ai șansa de aproape 100% să faci un șold normal ortopedic și anatomic. Dar pentru că unii dintre cei care nu sunt ortopezi pediatri nu recunosc afecțiunea și fie n-o tratează, fie o tratează în exces, recomandă să se facă investigatia după 6 săptămâni, pentru că spun că atunci se văd elementele anatomice ceva mai bine pe ecografie și interpretarea o poate face oricine. Dar ideea este că diagnosticul trebuie să fie cât mai precoce, dacă se poate imediat după naștere, pentru a depista formele displazice, și pentru asta ai nevoie de un medic ortoped pediatru care știe ce să vadă pe ecografie, ce să vadă la examenul clinic, cum să interpreteze factorii de risc și istoricul, adică să facă anamneza pacientului”.
– Mai este nevoie și de părinți care să vrea să verifice copilul atât de devreme.
”Sigur, un părinte care să vrea să își aducă copilul să fie verificat, doar că, de multe ori, părintele este influențat de ce îi spunem noi, medicii. Dacă unui părinte i se spune că trebuie să îi facă ecografie copilului după vârsta de 6 săptămâni, atunci el se va duce după 6 săptămâni. Dacă unui părinte i se spune că bebelușul trebuie văzut neapărat de un ortoped pediatru mai devreme, atunci el se va duce așa cum trebuie. Părintele nu are nici o vină. El nu este de profesie medic, el are obligația să își ducă copilul la consult, dar va face acest lucru așa cum este îndrumat.”
– Este adevărat că incidența displaziei de șold este mai mare la fetițe decât la băieți?
”Da, este adevărat. Fetițele au un factor mai mare de risc, însă această afecțiune apare și la băieți. Și trebuie să precizăm că la băieți formele sunt mult mai severe, pentru că bazinul de băiat are altă formă. Și, în momentul în care nu se formează bine un șold la băiat, acolo sunt probleme mari și rezolvarea este foarte, foarte complicată. De asemenea, există situații în care șoldul nu e corect format, dar semnele clinice sunt foarte șterse. În astfel de situații este nevoie de o mare experiență pentru a depista luxatia, pentru că acestea sunt formele cele mai grave. Când ai forme clinice clare, cu examen ecografic clar, cazul se rezolvă mai simplu. Problema este atunci când semnele clinice sunt șterse și îți trebuie mare experiență pentru a le identifica. Am văzut cazuri în care șoldul a fost interpretat incorect de către medici din alte specialitati și s-a ajuns la luxație de șold.”
– Ar trebui să intre ecografia de șold în pachetul obligatoriu la care un părinte trebuie să se gândească imediat după nașterea copilului?
”Desigur că trebuie. Chiar am început, în urmă cu câțiva ani, demersuri către autorități pentru a obține un program de screening pentru displazie de șold. În Germania și în Austria nu prea mai întâlnești luxație congenitală de șold, pentru că se face acest screening, iar copiii ajung obligatoriu la un ortoped pediatru. În acest program național noi am propus să fie pregătiți medici cu specialități diferite, care să primească training nu numai în ecografia de șold, ci și în diagnosticul clinic al displaziei și al luxației. Trebuie să înțelegem că ecografia de șold nu este la fel ca o ecografie abdominală sau alte ecografii. Ecografia de șold este stetoscopul ortopedului. Ea nu este doar o imagine. Imaginea este doar o etapă din diagnosticul ecografic. În ecografia de șold este foarte important ce se întâmplă dinamic în șold, cu partea cartilaginoasă, partea osoasă și celelalte. Pentru ca ea să aibă valoare, examenul ecografic trebuie combinat cu examenul clinic. Abia atunci putem avea un rezultat excepțional.”
– Cum este abordată ecografia de șold la Rosana Medical?
”La Rosana Medical, abordarea este extrem de profesionistă. Se face obligatoriu consultul ortopedic, dublat de ecografia de șold. Copilul este consultat de ortopezi pediatri, care efectuează ecografia de șold cu rigurozitate și meticulozitate. Consulturile sunt standardizate și se dă o interpretare, în context global. La Rosana Medical există posibilitatea ca medicul să își poată pune parafa pe următoarea sintagmă: ”normal clinic ortopedic”, ceea ce este foarte greu și poartă o răspundere foarte mare. În medicină, este cel mai lucru să spui despre un pacient că este normal. Să spui că are o afecțiune este mult mai simplu, pentru a pune parafa pe sintagma ”normal clinic ortopedic” este nevoie de o pregătire cu adevărat excepțională.”
